zambet si inspiratie
drumului jos in sat, in partea din vale, o măsălariță sau Hyoscyamus niger;
pana acum o stiam doar din carti si-am zambit cand am zarit-o; curand se va umple de flori ca-i plina de muguri si va arata diferit dar o s-o recunosc oriunde 🙂
ma opresc cand intalnesc ceva necunoscut; culoarea florilor mi-a starnit curiozitatea si ma bucur ca in zona mai sunt arbusti pe care nu-i stiu;
Euonymus verrucosus, un arbust din genul Eunonymus , cu nume popular de salba-râioasă; si cautand informatii, am aflat multe lucruri despre care habar n-aveam, dar acum stiu mai multe… chiar si ce-i gutaperca 🙂 sau despre excrescențele coriace la unele speciile lemnoase 🙂
ieri am muncit mult si mi-am terminat treaba inceputa saptamana trecuta, de data asta ignorand gusterii care nu se mai feresc de mine, observand in treacat multimea de insecte aparute inca de la primele raze 🙂
asa ca, noul loc pentru de compost este gata si o cantitate impresionanta din cea veche asteapta o destinatie noua; va urma o alta zi de munca, dar nu azi ca pe-afara ploua… din nou 🙂
nuu, nu e aia cu… sii pentru caa panza tinea a mai venit un elefant, ci pentru ca asta iarna (v-am spus ce fac eu iarna) am descoperit ca s-ar putea ca rasadurile plantate intr-o gradina plina cu greieri, coropisnite, cutworm…
deci, ca s-ar putea ca mare parte din ele sa ramana netaiate, daca in jurul rasadului se face un cordon de protectie cu faina de malai sau cu tărâțe; noo, eu am facut unul cu un rumegus foarte fin… sii pentru caa acesta, poate avea si un alt rol 🙂
pe-afara, cerul e inca acoperit dar nu mai ploua si-i mai cald decat ieri 🙂
dis de dimineata am ajuns incet- incet sus pe dealul unde canta ciocarliile, unde-i plin de orhidee si bureti de spin 🙂
in gradina de alaturi pastea o caprioara; vad zilnic caprioare de la mica distanta dar e prima data cand vad una gestanta, de aproape 🙂
privind-o in voie din casa parea ca n-arata prea bine… slaba, nelinistita, gata de fuga, dar cred c-am ramas in minte cu imaginea de aici 🙂
Celsius, pe ploaie si vant am iesit pe poarta dimineata si am ajuns pana la padure; o padure verde si uda, cu crengi lasate, cu frunze uscate pe jos, ce nu mai suna sub pasi ;
la intoarcere mi-am inchis cainele in beci si-am plantat cca. 80 de rasaduri mocirlite, cu balega de ieri, c-asa imi place mie 🙂
din martie cuu… „pretul mocovului” pe care nu mi-l permit eu prin sat m-am motivat si pe bucatica de teren pe care pana anul trecut era plina de diversitate biologica, am semanat morcovi si ceapa 🙂
asta dupa ce am scos radacinile de pir, dupa ce am mutat pamantul in curte si l-am inlocuit cu compost; posibil sa am o recolta buna, dar am ramas cu un sentiment de „pierdere” in ecosistem ca-n locul ala se ascundeau broscute, carabi, soparle si multe, multe altele 🙂
azi dimineata si ploaie spre seara; si tot ploua de sambata, e frig si nu prea e soare, vreme de aprilie si nu de luna mai 🙂
cresc ciupercile de tot felul si melcii selenari se plimba-n voie… si-s asa de multi, dar nu la mine in gradina 🙂
notata din timp in agenda dintr-un motiv bine determinat, la sfarsit de aprilie am colindat la pas dealurile din zona, alaturi de… o persoana 🙂
la fiecare pas a fost zambet, uimire si mirare, tacere sau povesti frumoase intrerupte uneori cu… „de ce?!?” 🙂 si completate apoi cu alte povesti… care-au tinut fix trei zile si trei nopti ca-n orice minune 🙂
P.S: :) din motive personale, am inchis comentariile aici dar daca ai un gand pe care vrei sa mi-l transmiti in legatura cu aceasta poveste, foloseste e-mailul din Contact sau altele, daca le ai :)
gandacilor de balegar dispar foarte rapid in sol cand ii invadeaza lumina 🙂
prin balega veche de cateva zile rascolesc incet cu un băț si ma mir de multimea gandaceilor din ea, iar pe cele vechi de-un an le intorc (din vreo trei motive) cu varful papucilor, care se spala singuri prin roua diminetii;
