maritima Willd, botezata de localnicii din zona, floarea sării :);
sunt multe plante in genul Armeria :), insa cea despre care vorbesc eu,
zambet si inspiratie
maritima Willd, botezata de localnicii din zona, floarea sării :);
sunt multe plante in genul Armeria :), insa cea despre care vorbesc eu,
intalnit in locuri diferite si ciudate sau asa mi s-au parut 🙂
dar citind mai multe despre trifoiul marunt ( Medicago lupulina ) se pare ca aceste locuri nisipoase sau calcaroase sunt locurile obisnuite pe unde il gasim 🙂
este o leguminoasa ( Fabaceae ), alaturi de alte plante cu „trei foi” 🙂
si ploaie, ploaie si ceata peste tot 🙂
au disparut frunzele, pasarile, oameni (acum sa nu va inchipuiti ca au disparut de tot), stau pititi pe undeva…
si chiar sforaie 🙂 mai da din picioare, mai strange din dinti, uneori mai viseaza; doarme sanatos, stie ca il pazesc eu, cand sunt pe afara 🙂
cand nu sunt, e atent, serios si sta de paza 🙂 mereu.
pe varza de Bruxelles, in noiembrie si fiecare planta avea pe cel putin o frunza „chestiutele astea”, care inca nu stiu ce sunt;
picioarele in umbra, era destul de complicat 🙂 insa mi-a placut „modelul” la fiecare miscare !
in noiembrie 🙂
dupa prima noapte cu temperaturi cu minus, vreo -3 sau -4 grade, au inghetat doar condurasii 🙂
mai am bietola, rucola, spanac, patrunjel, telina, capsuni, alte varzoase si alte salate.
la noapte vor fi iar temperaturi cu minus, asa ca in urmatoarele zile vom vedea ce rezistenta la inghet au 🙂
fiecareia dintre noi, exista numarul unui „meserias”, care te-a asigurat ca vine „la orice ora” daca ai nevoie de o lucrare; asa ca daca nu ai masina de gaurit si ai de agatat ceva pe un perete, suni meseriasul- pe ala care te-a asigurat in modul cel mai credibil, caa…?!
de pe terasa mea spre sud si vad intr-un orizont indepartat (ultimul si cel mai inalt) Carpatii, pe cei Meridionali cu crestele inzapezite, ca astia sunt daca pui degetul pe harta, pe Ardeal si te duci in jos 🙂
daca nu-ti imaginezi cum e, sa te uiti din Ardeal in jos spre sud sau spre alte parti, te invit pe terasa mea- realitatea e mai frumoasa 🙂
(mai degraba monolog), foarte scurt cu natura 🙂 aseara cerul era senin, 360 grade de cer plin de stele, 7 grade termometrul de afara, liniste 🙂
cainele meu a latrat mult asta noapte, dar nu la Luna ca nu era, deci m-am trezit devreme; deschid geamul si surpriza, afara ningea… nu-mi venea sa cred;
am iesit afara, 360 grade de cer cu stele si sub ele ningea ?!…pai, cum sa nu zambesti, inainte sa te trezesti ?!
in momentul urmator, dau peste merele de pe treptele casei si am luat la rost… natura: cum e posibil, ca bostanii mei sunt pe jos, sfecla rosie e inca in pamant, salatele sunt inca verzi, mai am capsuni, merele au cazut singure din meri si eu nu am reusit sa le adun pe toate si mereu am fost sigura ca nu ninge cu adevarat (zapada aia care ramane si spune clar ca e iarna) pana cand nu cad toate frunzele din pomi?!
si tinand-o tot asa intru in casa, la cafea, sa ma trezesc si sa-i dau naturii … un ragaz 🙂
cu siguranta vreti sa stiti si restul 🙂