in ultima imagine, Arctia villica, restul sunt usor de recunoscut 🙂
zambet si inspiratie
fara graba ca-i duminca si-n minte cu niste combinatii de trasee, m-am pornit la drum 🙂
nici devreme, nici tarziu am ajuns la panoul indicator si-am constatat pe parcurs ca nu mai era absolut nici o persoana prin chei… chiar nu stiti cat mi-a placut 🙂
cu miresme placute, a fost drumetia de azi 🙂
si cu surprize frumoase din zori si pana tarziu in noapte 🙂
incepute seara si neterminate pana in zori ne-a prins ziua de luni, cand in linistea Cheilor Borzesti, am tacut si-am lasat natura… sa (ne) vorbeasca 🙂
cu o legatura nevazuta intre noi, trei prieteni- foarte vechi sau foarte noi- ne-am bucurat intr-un colt de natura, pasind incet pe carari batatorite de oameni, care-au fost sau vor veni in viitor 🙂
fara sa mai numaram pasi, ore sau minute 🙂
cu apa mica am ajuns pana la capat, mai mult pe pietre decat pe carari 🙂
in august intr-un loc cu frumuseti ce nu se pot descrie in cuvinte;
si-n care iti promiti in gand sau cu voce tare c-o sa te (re)intorci candva 🙂