Constatare

despre rosii, intr-o buna dimineata, cu rasarit de soare, ciripit de pasarele, mult verde si liniste pe strada mea 🙂

nu era nici ora 7, aproape terminasem de udat gradina, cand o persoana ma saluta si ma intreba ce fac, raspund frumos si-mi vad de treaba 🙂

in momentul urmator aud: Vaaaiii, ce rosii mari aveti! Sunt mai mari ca ale noastre !

ma intorc surprinsa, ma uit la persoana si nu zic nimic 🙂 Imi mai spune inca o data, ca-s mai mari ca ale lor 🙂 crezand ca n-am auzit.

ridic din umeri, si-i raspund: Ce vreti sa va spun?! Chiar nu am nimic de zis!

mi-au trecut prin minte una-alta despre oameni, dar despre rosii, euuu chiar nu am nimic de zis 🙂

D.A.R*

masina, urca incet pe strada si pentru o clipa, doar o clipa, m-a cuprins asa un gand… „ca ar fi posibil sa-si fi pierdut increderea in mine, ca eu am plecat si el a ramas sau invers, ca a ramas sa-i fie bine, dar….

am alungat gandul si am zambit, am incredere ca am cladit moment cu moment, timpul petrecut impreuna, situatiile in care ne-am fost alaturi, iubirea neconditionata pe care am primit-o si am daruit-o si care mai exista, inca 🙂

am inchis poarta, ne-am privit, l-am luat in brate si mi-au dat lacrimile de bucuria regasirii 🙂

 *D.A.R este cainele meu, ciobanesc caucazian cu pedigree 🙂

Fara poze

de data asta !

ne-am intalnit, la coltul parcului si ne-am dus sa mancam laste (cu s de la sarpe :)) daca nu stiti ce sunt, is un fel de taietei mai lati, dar in final ne-am oprit la carbonara si un vin rosu sec, frantuzesc. Ca noo, suntem doua doamne si chiar suntem 🙂

am dezbatut multe subiecte, unele se pot spune, altele nu 🙂

primul, a fost scurt: „am 4 plantute, doua mie, doua tie”, (despre plantute…urmeaza o negociere dura! ) iar eu, am izbucnit in ras… n-o sa aveti parte de detalii, ca sa fie clar !

la un alt subiect, cu muuulte argumente, ca e mai repede nascuta, ca are mai multa experienta, ca muulte, muulte altele … si-a exprimat un punct de vedere clar si concis, privind comentariile pe bloguri, despre moderare, aprobare, dreptul la exprimare, stiti voi mai bine, ca eu is incepatoare !

raspunsul meu final a fost: daca imi spune 10 motive pentru si eu bifez 7, o sa las libere comentariile, dreptul la exprimare (chiar daca vei fi ignorat, uitat, neglijat, banat, etc.) 🙂

la primul subiect, daca n-ati inteles, Balaura,(ca despre ea vorbesc), a reusit sa produca 4 plantute de stevia rebaudiana bertoni.

prin ce metoda, nu vrea sa spuna! insa, am eu, asa o banuiala ca vrea sa-si vanda plantutele la licitatie !

Si ma bucur ca, pana nu-mi da 10 motive, nu poate spune nimic, nimic … 🙂 chiar nimic !

Dimineata

am afirmat pe undeva si o sa cred mereu, ca viata si povestile adevarate sunt afara 🙂 astfel fiecare zi, devine pentru mine, o poveste 🙂

deci, intr-o dimineata, pornesc dintr-un maaare oras cu un microbuz de lux spre un oras mai mic, apoi dintr-un oras mai mic cu un microbuz cu mai putin lux, ajung in centrul unei comune 🙂 si de acolo spre destinatie, cu … un cal putere 🙂 primesc locul din dreapta si peste putina vreme, cu vantul prin plete, calul isi pierdea o parte din par …am zambit mereu 🙂

dupa mai multi kilometri, am hotarat sa parasim drumul principal, sa ocolim o parte din satul de destinatie…. sus un platou cu un peisaj superb in culori galben-verde-albastru, cantec de cuci si ciocarlii;

incet, schimbam peisajul si coboram spre sat, apoi urcam iar …in fata cazanului, drumul era blocat de un tractor;

facem si noi „escala” la cazan (asteptand sa se elibereze drumul) unde primim tuic … intai calul, normal, apoi restul 🙂

Prietena mea, C. ar rade in hohote, zicand : „Tu ai baut tuica” ?!  ei, nuuuu, am mirosit si n-am indraznit, apoi am „donat-o” calului si ce n-a baut calul, am pastrat-o pentru ea… ca maine, vine in vizita!!! 🙂