Doi gandaci

pe-nserate; pe multe flori, Anaspis frontalis din familia Scraptiidae si din  familia Scarabaeidae  ratacit pe flori de patlagina, un  Trichius sexualis  🙂

si niste omidute iesite peste noapte dintr-un grup de oua lipite de zid, ce-au stat sub ochii mei vreo 12 zile; foarte grabite, si-au consumat resturile de coji si-au disparut subit 🙂

La vita de vie

a fost mai simplu pentru ca n-am curatat-o deloc primavara asta asa ca am taiat toate varfurile si am adunat „tigaretele” gasind si-un faptas  🙂

apoi am schimbat foarfeca si am tuns cainele care de data asta a inteles rapid ca n-am chef sa-l tund in trei zile ci intr-un ceas; eii daa, mi-am tuns si eu recent zulufii si inca mai sufar dupa ei, dar no… o sa creasca iar 🙂

O povestire

de dimineata, ca-i duminca si ca-i frumoasa 🙂

Noapte dulce

      EA SCOASE prin somn un geamăt slab. La capătul celuilalt pat, el, aşezat pe divan, citea sub conul de lumină al unei lămpi de noapte. Ridică privirea. Ea fu străbătută de un mic fior, scutură din cap ca şi când ar fi vrut să scape de ceva, deschise ochii şi-l fixă pe bărbat cu o expresie de stupoare, ca şi cum l-ar fi văzut pentru prima dată. Apoi zâmbi uşor.

— Ce e, dragă?

— Nimic, nu ştiu de ce simt un fel de nelinişte, de teamă.

— Eşti puţin obosită de călatorie, aşa e întotdeauna şi apoi ai puţină temperatură, nu te necăji, mâine dimineaţă n-o să mai ai nimic.

Ea tace pentru câteva secunde, fixându-l mereu cu ochii mari deschişi. Pentru ei, care veneau de la oraş, tăcerea bătrânei case de ţară era de-a dreptul exagerată. Un adevărat bloc ermetic de tăcere care părea să ascundă înlăuntrul lui o aşteptare, ca şi cum zidurile, grinzile, mobilele, totul şi-ar fi ţinut răsuflarea.

Apoi spuse, liniştită:

— Carlo, ce se întâmplă în grădină?

Continuă lectura „O povestire”