Doua gramezi

mari de compost am acum si zilele trecute m-am ocupat putin de ele; pe prima, mai insorita am mai intins-o punand la baza crengutele taiate de la meri si apoi, resturile nedescompuse pline de rame, de deasupra 🙂

a doua, mai umbrita a primit o imprejmuire noua din crengi de alun si cum in jurul ei e plin de galerii am deranjat viata tihnita a unor locuitori… ei, ce sa le fac, pana la urma e gramada mea 🙂

Al doilea arici

l-am gasit azi, tot din intamplare luand compost dintr-o alta gramada si nu m-a speriat sau intepat, ca primul; a fost norocos si-a scapat intreg ca eu lucrez cu unelte mici, de mana 🙂

am tras ghemul usurel afara si l-am mutat mai jos acoperindu-l cu iarba uscata si crengi, avertizandu-l in acelasi timp, ca daca in gramada aia nu sunt si cuiburi de soareci, este cautat de-o vulpe  🙂

Cainele meu

nu latra noaptea fara motiv (ca mai toti cainii, de altfel 🙂 ) si latra pana ma scoate afara din casa sa-i vad „motivul” dar asta noapte, l-am ignorat;

si asa am constatat dimineata ca toate, dar absolut toate straturile mele la care am lucrat primavara asta, au fost vizitate si o gramada de compost de asta toamna, ce se afla fix la capatul unora dintre ele este partial, imprastiata :); acum dansul doarme satisfacut, cu un zambet sugubat de genul… „eu ti-am spus!” 🙂