ramane pe crengi, natura ofera un peisaj de basm si mereu cate-o poveste 🙂
zambet si inspiratie
ramane pe crengi, natura ofera un peisaj de basm si mereu cate-o poveste 🙂
asa de tare ca intr-o clipa de ragaz, ciocanitoarea abia-si tine penele 🙂
spre sfarsit de noiembrie, zilele cetoase care ma tin in casa cu cele insorite in care ies in natura 🙂
si in care mai sunt (inca) mici pete de culoare 🙂
se aud ciocanitori, pitigoi, mierle, porumbei salbatici iar frunzele uscate, stivite sub pasii mei, fac un zgomot infernal ce parea ca nu se potriveste cu linistea specifica din ea;
nu stau mult si in trecere, vad si cateva flori (Hepatica nobilis) 🙂
de ieri si de azi dar sunt prezente zilnic prin livada sau gradina 🙂
zilele astea, stratul de zapada e mare si inghetat pe fetele trunchiurilor asa ca le mai vad culegand si prune uscate 🙂
mare agitatie prin parul din curte si pe sub el 🙂
multi pitigoi fara stare, in gradina de alaturi si-un cocoșar (Turdus pilaris) se odihneste intr-un prun 🙂
cu treaba ieri, ca-s tare multe prin zona;
si de azi, diferite buburuze inca amortite, ca nici astea nu-s putine 🙂
ceata a ramas pe vai, de multe zile, pe deal sunt semne de primavara 🙂
sigur, asta nu inseamna ca deja vine dar nu-i nici foarte departe; asa ca incet, ardeleneste, am inceput sa-mi curat pomii din livada 🙂
ieri, pasarele mici si mai mari prin gradina si livada 🙂
au lipsit mierlele negre, au aparut altele care nu-s noi ca le-am mai vazut…
gros al unui mar batran din gradina alaturata, o ghionoaie verde 🙂
nu stiu ce gen are (M/F) dar sta agatata in fiecare zi langa o intrare intr-o scorbura si striga minute in sir, chemandu-si perechea 🙂
curioasa, i-a deranjat mereu pe pitigoi 🙂 dar n-a mancat nimic;
in rest, au fost prezenti vreo 10-12 in zona si au facut cu schimbul…
fara zapada controlate temeinic dupa hrana 🙂
de ghionoaia verde (Picus viridis), o specie prezenta tot anul, prin zona;