ce si-a luat rapid zborul si-am pierdut-o din vedere, Alydus calcaratus, din familia Alydidae prin gradina mea 🙂
si multe nimfe pe sol, in cautare de seminte, ieri 🙂
zambet si inspiratie
ce si-a luat rapid zborul si-am pierdut-o din vedere, Alydus calcaratus, din familia Alydidae prin gradina mea 🙂
si multe nimfe pe sol, in cautare de seminte, ieri 🙂
… de care habar n-am ce sa zic; sunt facute din bucatele de tulpini/crengute de plante uscate si se leagana in adierea vantului ca un clopotel 🙂
cine o fi autoarea (ca este o viespe cu siguranta) inca nu stiu 🙂 dar, poate stiti voi;
pe sub par, niste buruieni ascundeau o omida 🙂
apartine moliei Acronicta rumicis si se hraneste cu o diversitate mare de plante- cultivate (capsuni, porumb), pomi (piersic, prun, par) si spontane;
si perele (si prunele bineinteles) de la distanta se vad mari si frumoase;
de culoare prin tufe de rosii, mai devreme, prin gradina 🙂
acum pot sa afirm ca, desi am intalnit multe molii ale caror omizi se pot hrani si cu rosii, singurele pe care le-am gasit eu, sunt cele din imagini; pana acum 🙂
de cherry galbene am prin gradina, mai multe decat pot eu consuma 🙂 mai dau din ele, mai cad pe jos, le mai consuma si alte vietuitoare, ceea ce nu este o surpriza pentru mine 🙂
n-am prea fost vara asta, pana zilele trecute cand am cautat ceva si mi-a atras atentia cuiburile viespilor de hartie…
cu dimineata racoroasa si rasarit de soare tarziu sau poate ne-am trezit noi prea devreme, intr-o zi de sambata 🙂
si branduse de toamna, din ce in ce mai multe 🙂
de septembrie 🙂
racoroasa si fara bruma ;
sau hranindu-se pe flori de craite (Tagetes), nu putea lipsi din gradina o molie
din genul Autographa, posibil specia Autographa gamma 🙂