zambet si inspiratie
la inceput de aprilie in locul alocat rasadurilor, predomina buruienile; au crescut frumos si-au si inflorit cat timp am avut eu treaba prin livada 🙂
dar de azi, s-a ispravit; dispar una cate una, lasand solul afanat 🙂
aparute ieri de sub iarba uscata din apropierea gramezii de compost pe unde dadeam ieri cu grebla, sunt Tritomegas bicolor 🙂
am numarat vreo 8-10 si sigur mai sunt si altele, dar le-am lasat in pace ca-si duc traiul pe buruieni plante din flora spontana de care eu nu duc lipsa prin gradina (cătușnică, urzica moarta) ;
de galerii de sub folia cu gramada de compost a fost mult mai vasta decat in imagini; mi-a luat ceva timp sa scot rezervele de hrana din fiecare capat 🙂
cati soareci si in cat timp au adunat o roaba de radacini (pir si papadie) n-am nici o idee, insa e cel mai mare depozit pe care l-am gasit, pana acum 🙂
au iesit de cateva zile, dar n-a fost soare pana acum 🙂
azi s-au incalzit din plin si vor fi prezenti pana la toamna prin gradina;
nicaieri pasarile; mierle si pitigoi, zilnic prin gradina 🙂
si prima sirfida pe care o vad eu, dar cu siguranta mai sunt si altele 🙂
nu latra noaptea fara motiv (ca mai toti cainii, de altfel 🙂 ) si latra pana ma scoate afara din casa sa-i vad „motivul” dar asta noapte, l-am ignorat;
si asa am constatat dimineata ca toate, dar absolut toate straturile mele la care am lucrat primavara asta, au fost vizitate si o gramada de compost de asta toamna, ce se afla fix la capatul unora dintre ele este partial, imprastiata :); acum dansul doarme satisfacut, cu un zambet sugubat de genul… „eu ti-am spus!” 🙂
a fost frig si a suflat un vant rece, insecte amortite apar din loc in loc 🙂
prin sol mai gasesc omizi si le adun constiincioasa 🙂
iesit in grup la inceput de martie din cel pe care nu l-am scos asta toamna, l-am despartit si replantat in alt loc, fir cu fir 🙂
si pentru ca vremea mi-a permis, in prima decada din martie am semanat tot ce se putea semana si n-am restante nici din februarie 🙂
in urma cu trei ani pastea un cal, care nici macar nu era al meu si locul era atat de înțelenit incat eram departe de a cultiva ceva 🙂
de atunci am depus ceva efort, acum doar aerisesc solul fara sa sap si imi cultiv toate legumele de care am nevoie 🙂
cu primule galbene, calde, luminoase si ultimul petic de zapada, in gradina;
si ganduri frumoase, cu drag pentru toate femeile deosebite pe care le cunosc sau nu le cunosc si trec pe aici 🙂
incet zapada din gradina mea dar prin locurile de unde s-a dus, au rasarit loboda alba si cea rosie din semintele ramase pe sol toamna trecuta 🙂
au aparut mai multe tufe de narcise si lalele iar cateva verze, desi au fost ingropate mult timp in zapada, au ramas intregi 🙂
este zapada si nu-mi fac griji ca o sa ma aglomerez cu lucrarile prin ea; stiti deja, ca incepand cu a doua decada putem pune cateva seminte 🙂
pentru ca nu sap pamantul, patrunjelul rasare singur an de an, loboda la fel, spanacul l-am semanat in toamna, mai ramane sa-mi pregatesc mazarea si hasmele si sa-mi fac un plan… dar fiecare lucru, la vremea lui 🙂