Ieeee… in sfarsit, se vede pamant 🙂 nuu, nu la orizont, ci in gradina mea!
Etichetă: februarie
Auzind
proprietarul ca n-am stat NICIODATA fata-n fata cu un cal, darmite sa mai si pun mana pe el, sa-l scarpin intre urechi sau sa-i dau mancare din palma, taaare s-a mai minunat!
a garantat ca Frida e prietenoasa, asa ca n-am prea avut de ales 🙂 puteam s-o iau la fuga, dar no…
foarte curand va avea un manz si e posibil ca pentru o perioada, sa nu mai fie chiar asa 🙂
Protejati
cu un strat de frunze, capsunii mei au iesit verzi din iarna 🙂 dar a venit momentul sa le ofer un loc mai bun, cu soare 🙂 cum inca nu-l am, ma straduiesc sa-l fac, dupa priceperea mea:)
Mare mirare
sa descopar sub iarba uscata si in pamantul inca inghetat, tufele mele de rubarba ( Rheum officinale), plantate anul trecut; frunzele s-au uscat destul de repede si fara frunze, teoretic radacinile sunt terminate… dar se pare ca n-a fost chiar asa 🙂
da, am si rasaduri…
si o sa mai fac 🙂
O albinuta
venita cine stie de unde, cateva omizi, o pupa, muuulte cochilii de melci, goale sau pline, diversi paianjeni dar prea rapizi pentru mine, pentru ai prinde in imagini 🙂
De trei zile
incoace, zapada se duce treptat, nu e nici cald nici frig si mie-mi convine, pamantul e inca inghetat, progresez centimetru cu centimetru in „decopertarea” pamantului de resturilor din anul care a trecut 🙂
Ia uitati
ce lopata de zapada mi-am tras luat!
si ce zaapada aveam dis de dimineata si ninge continuu 🙂
nu v-am spus eu, ca iarna n-a plecat departe ?! n-o sa stea mult nici de data asta, ca sunt 10 grade (cu plus) pe afara, dar azi chiar imi vine sa sar intr-un picior ca ninge…
chiar „bine-mi pare!” !
Un episod
A doua decada
In urma
cu vreo doua zile, asa pe inserate, primavara i-a trimis un ravas iernii, cu mesajul : „daca tot esti pe cale de disparitie, dispari!” si avand motivele ei, peste noapte, iarna si-a luat zapada si s-a dus (nu foarte departe, ca nu se lasa ea usor dusa);
suna frumos, nu?!
Zori
de zi, in februarie 🙂
Noi, doar unul :)
ei, cainii ce insotesc turma de oi…multi, peste 10; da, da, chiar 13, ii vad din curte uneori, dar azi i-am intalnit pe deal 🙂
acum, as putea sa va spun cum ne-au latrat, cum ne-au inconjurat, cum noi am fost doar unul si spate-spate ne-am aparat, ne-am luptat…
imaginati-va, ce vreti 🙂