zapada, la mijloc de martie pe versantii nordici din padure 🙂
insa la soare, pamantul se incalzeste si dovezile sunt evidente… primavara nu-i departe 🙂
zambet si inspiratie
zapada, la mijloc de martie pe versantii nordici din padure 🙂
insa la soare, pamantul se incalzeste si dovezile sunt evidente… primavara nu-i departe 🙂
cu 17 grade C la umbra, mi s-a parut azi o ora rezonabila ca s-o sterg de acasa; m-am dus sa caut o scurtatura dintr-un motiv determinat, echipata corespunzator cu un fierastrau mic de mana;
n-a fost foarte complicat, nici n-a durat mult sa ajung unde mi-am propus, am vazut primele flori de cires, primul guster in zona aia pe care m-am prefacut ca nu-l vad si el nu s-a miscat dar la intoarcere am uitat de el 🙂 m-am mai amuzat putin cu-n fluture, dar n-am insistat…
se hranea de zor cu frunze de laptele cainelui, o omida mare (cca.7cm), usor de observat de la distanta, la cat este de frumos colorata – culori ce te avertizeaza ca e sanatos s-o lasi in pace 🙂 unde mai pui ca are si-un „corn” in partea posterioara ?
daca nu stiati, laptele cainelui (Euphorbia esula) este o planta toxica, invaziva si dificil de combatut dar uite, ca totusi cineva o mananca; omida apartine unei molii soim Hyles euphorbiae din fam. Sphingidae ;