de coacaz rosu prin gradina mea o plosnita, din genul Palomena, din familia Pentatomidae ;
Autor: armeria
Pe plante
de cătușele (Ballota nigra) sau de urzica moarta (Lamium) , din care eu nu duc lipsa prin livada, o plosnita mititica, in alb si negru 🙂
Tritomegas sexmaculata, din familia Cydnidae; 🙂
Departe
de gradini, prin luna iunie, intr-o zona a satului cu diversi arbusti, Acanthosoma haemorrhoidale, din familia Acanthosomatidae;
se hraneste, in principal, cu fructe de paducel (Crataegus monogyna) 🙂
Diferita
ca forma, putin diferita la culoare de o plosnita sura, din aceiasi familie, inca o specie, Syromastus rhombeus;
o poti gasi si prin gradina ta, daca ai plante (cultivate sau spontane) din familia Cariofilacee (garofite, stellaria, cerastium, valul miresei, silene, etc.);
eu am… si de una si de altele 🙂
Ploşniţa vărgată
sau Graphosoma lineatum, usor de tinut minte din cauza culorii, a dungilor negre sau pentru faptul ca o gasim pe umbelifere, pe cele care cresc spontan sau pe cele cultivate 🙂
Sub forma
asta de nimfa, as recunoaste-o oriunde (stiti ca plosnitele au diverse faze de dezvoltare, semanand mai mult sau mai putin, cu forma adulta);
In noiembrie
inca gasim diverse specii din genul Rumex, (un gen cu specii anuale, bienale, perene, spontane sau cultivate) si au frunzele intregi; dar in lunile de vara, sunt sursa de hrana pentru diverse larve 🙂
plosnitele sure, Coreus marginatus, par o dovada clara, nu-i asa? or fi avut si ele vreo contributie, nu zic nu, dar nu sunt autorii principali 🙂
daca aveti alte pareri…
O alta livada
de mari dimensiuni, asta primavara era „invadata” de plantele din imagini (necunoscute mie) 🙂
n-am mai trecut pe acolo (nu mi se pare corect sa „invadez” proprietatea cuiva), deci n-am vazut flori, seminte, etc.; poate o stiti voi, (posibil sa creasca si prin zonele voastre) daca nu, poate o sa am noroc la anu’ 🙂
Prin rucola
cea cu flori albe (ca am si cu flori galbene), mai misca niste insecte
dar pe sol cateva omizi, orice le-ai face, nu mai misca 🙂
O necunoscuta
(pentru mine) prin livada mea, la sfarsit de primavara 🙂 o planta cu frunze care aduceau a ghintura, dar stiam ca nu este, ea creste mult mai sus (ca altitudine), deci era nevoie de mai multe, in mai mult timp 🙂
Doua specii
din genul Euphorbia, prin gradina mea desi este toamna; ba mici rasaduri, ba cu flori sau cu seminte, moment in care le scot din pamant cu radacina 🙂
Euphorbia helioscopia, de talie mica acum ca rasad si planta inflorita
Prin livada
mai sunt crengi pe jos, mare parte rupte de zapada din aprilie, si taiate in octombrie dupa ce s-au uscat frunzele si am cules si ceva mere; am inceput asa incet, ardeleneste (una azi-alta mai incolo, ca este vreme) sa le curat, crenguta cu crenguta… dar mai am si sper sa termin, ca se pare ca vine iarna, curand… prea curand 🙂