si-o multime de tantari prin padure, dis de dimineata dupa rasarit; ca sa nu stam fooaarte mult il las agatat de-un copacel si ma departez, delectandu-ma cu frumusetea orhideelor, care-s fara numar 🙂
sigur ca nu-l scap din ochi, insa la un moment dat cainele meu isi ridica botul adulmecand… iar eu aud din ce in ce mai aproape, zgomot de frunze uscate si crengi rupte… ups! 🙂
Ce era?
o caprioara… si dintre cei prezenti era cea mai speriata 🙂