zambet si inspiratie
de pe crengutele parului din curte sunt inca mici si vor mai trece zile pana se vor deschide, inca nu sunt pomi fructiferi infloriti, nici macar corcodusii;
dar in rasadnita rece, unde am semant rosiile au iesit doua buchetele cu flori de par de pe niste ramuri mici pe care le-am pus eu acolo la inceputul lunii cand am taiat crengile la par, ca sa mai ridic nivelul…
a diminetii am surprins doua albine in cuibul de aici, dupa ce in fiecare zi am vazut doar cate una;
nu’s curioasa deloc ce anume faceau ele acolo, dar expresiile lor faciale… mi-au atras atentia, clar!
aparute ieri de sub iarba uscata din apropierea gramezii de compost pe unde dadeam ieri cu grebla, sunt Tritomegas bicolor 🙂
am numarat vreo 8-10 si sigur mai sunt si altele, dar le-am lasat in pace ca-si duc traiul pe buruieni plante din flora spontana de care eu nu duc lipsa prin gradina (cătușnică, urzica moarta) ;
pe deal apar firisoare de iarba verde, plante si cateva flori, desigur 🙂
incet, peisajul se diversifica in martie cu mici pete de culoare 🙂
la jumatatea lunii martie si de atunci le vad zilnic prin curtea mea;
doua albine solitare, albina zidar si Anthophora plumipes 🙂
intr-o parte a satului unde nu ma duc prea des, dar azi m-am dus 🙂
un gandac puturos (Meloe), un gandac paros (Tropinota) si tigru verde, doua exemplare din specia Cicindela campestris, familia Carabidae 🙂
cu privirea in zborul lor, apreciez cu aproximatie locul in care se aseaza si apoi ma apropii incet de loc si-i localizez… far’ sa dau greș 🙂
si sunt mai usor de identificat decat de gasit pe jos sau prin iarba, zic eu;
ei, se incumeta cineva?! 🙂 ofer sau puteti cere, daca vreti, o recompensa!
cu mainile afundate in buzunare si caciula pe-o ureche, urca incet prin gradinile fara garduri, din centrul satului spre deal, uitandu-se in diverse parti; l-am vazut si zilele trecute, dar azi dimineata pentru ca m-am dus…
pe drum in jos, am inteles ce se intampla: apa mai curge intr-un singur loc, santurile sunt uscate iar in halau se vede… cerul 🙂
intr-o livada pe care n-o mai ingrijeste nimeni;
e normal ca intr-o viata de om, sa plantam pomi, sa-i ingrijim cum stim sau cum ne pricepem, sa-i primim si/sau sa-i lasam mostenire…
nu m-a incurcat niciodata musuroiul de furnici ce sta de ani de zile la umbra gramezii de compost; dar gata, azi am tras de iarba uscata si l-am… decopertat; nici urma de furnici, doar un ghem mare de iarba uscata pe o margine si pe care pun mana sa-l iau… ei, daca m-am intepat sau m-am speriat nu mai conteaza, ca oricum l-am scapat brusc 🙂
au fost descarcati azi 2-3 mc de gunoi de cal 🙂 asta, dupa ce ieri am fost avertizata la telefon… nu stiu exact pentru ce, insa persoana nu era sigura ca eu stiu sau inteleg, ce anume imi trimite;
dar i-am dat scurt o „definitie”: Imi trimiti un amestec de paie sau fan pe care l-ai pus ca asternut in grajd la cai; caii dorm pe el apoi se balega si urineaza si dupa o zi, maxim doua tu il scoti afara, da?! 🙂
a raspuns: DA!; „Bine, mulțam” si am inchis ca-s cam zgarcita la povesti 🙂
in sfarsit patrund razele soarelui printre pomi; am taiat definitiv mai multi pruni batrani si am curatat crengile pomilor care au ramas 🙂
am adunat tot ce-a fost uscat (frunze, iarba, crengute, mere putrezite, etc.) si acum pot sa spun ca am incheiat lucrarile de primavara; ei, as mai avea… de curatat un mar – doi, de taiat un prun uscat sau chiar doi… dar la anul 🙂