adica, condurasi si craite 🙂
puse devreme, le-a prins ultimul inghet si apoi gheata, dar nu s-au lasat, cresc si infloresc mai departe 🙂
zambet si inspiratie
adica, condurasi si craite 🙂
puse devreme, le-a prins ultimul inghet si apoi gheata, dar nu s-au lasat, cresc si infloresc mai departe 🙂
cu s, de la sarpe 🙂
Daca il stiti, daca il cunoasteti (cu denumire in latina), astept povesti. REALE!!!
ce stiu eu: in luna februarie, intr-o mare piata de legume, dintr-un mare oras, cineva vindea printre altele, seminte traditionale. Ma uit si vad scris cu majuscule, ANIS 🙂 intreb ce este, cu denumire in latina, no… cum ii sta bine unui orasean 🙂
m-am hotarat 🙂
cand va fi soare, (ca acum ploua de doua zile) o sa-l tai !
eiii, nu chiar de tot, o sa-l scurtez, pe „masura” mea …
o parte din flori o s-o folosesc pentru sirop iar restul, o sa le usuc in pod, pentru ceai 🙂
iarna, imi place ceaiul din diverse flori, amestecate.
mare parte din zi, canta la inaltime.
cand eu nu sunt prin gradina sau prin curte, coboara si aduna tot ce gaseste 🙂 insecte, rame si ea (in imagini e un „el”) mai stie ce…
l-as putea trece la nr. 1, pe lista hobby-urilor 🙂 ; asta daca as avea una, dar nu am si nici n-o sa-mi fac pentru ca fac cu placere multe lucruri; de obicei merg pe jos fara graba, descoperind mereu una-alta si nu se putea sa-mi scape asa ceva 🙂
am mai vazut plante parazite (lupoaia, muma padurii) dar asta- frumoasa tare- o vad pentru prima data; este o Orobanchaceae si pentru mine e destul; daca vrei sa stii mai mult despre ea, cauta mai departe 🙂
daca noi oamenii, ne impiedicam de „starea vremii”, natura isi vede de treaba, printre picaturile de ploaie
buburuze in toate fazele, adica in aproape toate, ca nu stiu (inca) cum arata ouale si pe unde sunt 🙂
este, atunci cand la 6:30 dimineata, la poarta ti se livreaza, proaspata si inca aburinda, o balega de vaca, poate doua sau chiar trei ?!?
si cand in propria gradina, un cal iti lasa zilnic, cat … o galeata, doua sau chiar trei …?!
ziceam aici prin aprilie, ca am mai vazut eu omidute, dar aveau alta culoare, intre timp au mai crescut si le vezi miscandu-se cu viteza in panza
apartin, unor molii, genul Yponomeuta, in cazul de fata este Yponomeuta plumbella, iar planta gazda este lemnul cainelui (salba moale), Euonymus europaeus; a durat putin, dar le-am dat de capat, fara prea mult efort 🙂
„paduretul” de aici, face foc la conserva, cand iese la padure 🙂
il citesc de multi ani, foarte amuzant si buna sursa de inspiratie, cu conserva lui, pentru ca de ceva vreme am demolat hornul, iar soba sta cuminte in curte 🙂
nu renunt insa, la cafeaua de dimineata si cu ce am avut la indemana prin zona am ajuns sa fac, „foc la galeata” 🙂
daa, stiu, mai sunt diverse alegeri, moduri si surse, la curent, la butelie, la soare, dar unde ar mai fi partea amuzanta?! 🙂
frumoase si harnice, le-am privit, minute-n sir; sunt doua molii, dar nu stiu de ce, li se spune „fluturele strop de sange” (Zygaena filipendulae) 🙂
sunt multe asemanari si diferente, intre o molie si un fluture, dar una demna de retinut – zic eu 🙂 , o molie sta mereu cu aripile intinse, iar un fluture sta cu ele in pozitie verticala, deschizandu-le adeseori.
despre planta si floarea ei, altadata 🙂
n-am disparut nicaieri, dar saptamana asta, a fost atat de amuzanta si de cate ori ma apropiam de tastatura, incepeam sa rad 🙂 Clar, povestile de „genul asta” (la care eu rad, trei zile), trebuiesc spuse doar prietenilor, intr-un grai autentic ardelenesc cu subintelesurile specifice, asa ca am pus umorul la colt si trecem la lucruri serioase 🙂