ca sa ajung la un drum spre strada mea, am mereu nenumarate posibilitati si ieri, am coborat pe valea unui paraias cu un motiv determinat, desigur 🙂
si-am ramas fara cuvinte la multimea orhideelor (pe care le stiam acolo dar nu de ordinul sutelor) si pentru o clipa m-am gandit: oare cata frumusete poate duce un om, dar am alungat repede gandul ca nu este intelept indicat, cel putin in cazul meu, sa provoc Universul; si bine am facut, ca nici nu mi-as fi putut imagina ce avea sa urmeze 🙂
