Prima dulceata

din roadele gradini, e cea din tijele de rubarba pe care le-am cules de cateva zile, reducand considerabil tufele; la salata de anul trecut, am taiat frunzele

de la nivelului solului, eii nuu, nu in urma sfatului dat de o persoana (aflata dincolo de gardul meu la cules de urzici pentru porci)”sa va spun ceva… daca taiati salata fara s-o scoateti cu radacina, ea bate iar” ci pentru ca am alta, de anul asta;  dar e un sfat bun si daca mi-ar fi spus si cum se culege salata in timp, zau ca as fi fost tentata, sa o intreb daca citeste armeria.bio  🙂

Un vis implinit!

… ca nici nu stiti voi, de cati ani visez sa am atata salata prin gradina incat sa-mi ajunga de-o zama;  ma tot uit la ea de cateva zile si azi m-am urnit, cu greu, s-o adun si sa-i curat frunzele uscate si la final, m-am trezit cu o cantitate impresionanata…

ei nuu, n-o dau la nimeni de data asta ci fac o zama din care voi mananca… pana o termin (si ma abat putin de la reteta originala, pe care o fac pentru musafiri, ca aia desi e super delicioasa, nu-i char atat de sanatoasa); no, ar fi fost bine sa am un cantar, nu ca sa cantaresc salata ci pe mine, peste o saptamana  🙂

Postare de duminica

da, pentru ca aseara mi se inchideau ochii (ca sa mai scriu trei cuvinte despre salata), de la atatea treburi facute iar ultimul lucru, bine facut-repicarea salatei a pus „capac” zilei 🙂

deci repicatul, e o chestie relativ usoara, daca le ai pe toate la indemana, plus un motiv bun, sa cultivi sau sa mananci salata 🙂 daca inca nu l-ati gasit, nu renuntati, cautati-l 🙂

Continuă lectura „Postare de duminica”

La 7

dimineata, dupa ploaia de asta noapte, era numai bine de repicat salata 🙂 apoi am trecut la buruienile dintre salate si verdeturi …

no, daca va ganditi cumva, ca ma apuc de povestit vreo mie de cuvinte despre fiecare, e treaba voastra… nu ca n-as putea, dar la ora asta, mi-e asaaa o lene 🙂

in schimb, va dau voie sa credeti CE VRETI VOI, despre fiecare 🙂