amiezii de alaltaieri, o omida ramasa fara varza, se grabea… undeva si in curte sub par, pe-o frunza uscata asteapta primavara, o ooteca;
pe deal mereu e ceva de vazut sau de gasit chiar daca pare pustiu si uscat 🙂
Etichetă: ooteca
Adaugam
incepand de azi si buretii de roua (Marasmius oreades) si o ooteca rupta-n doua de dragul stiintei, a stiintei mele, desigur 🙂
ca mai am cateva intr-un borcanel, culese la intamplare in timpul iernii din diverse locuri si din care inca n-a iesit nimic-nimic; dar acum c-am vazut-o si pe cea de afara, cred ca inca nu le-a venit vremea…
La soare
ca mereu e soare pe acolo, a stat si poate o sa mai stea vreun an 🙂
o ooteca, la care daca te uiti bine, nu-i de anul asta 🙂
O ooteca
intr-o tufa mititica si prinsa diferit (de tulpina) fata de cea de aici 🙂
n-am fost curioasa daca era locuita 🙂
De culoarea
ierburilor uscate, o ooteca in februarie, pe tulpina unui porumbar 🙂
e prima data cand vad una in alta parte decat in gradina mea si cred ca nu mai e nevoie sa spun cui apartine 🙂