ierburilor uscate, o ooteca in februarie, pe tulpina unui porumbar 🙂
e prima data cand vad una in alta parte decat in gradina mea si cred ca nu mai e nevoie sa spun cui apartine 🙂
zambet si inspiratie
ierburilor uscate, o ooteca in februarie, pe tulpina unui porumbar 🙂
e prima data cand vad una in alta parte decat in gradina mea si cred ca nu mai e nevoie sa spun cui apartine 🙂
doar vantul mai misca iarba uscata; nu mai vezi fluturi in zbor sau alte insecte, dar din intamplare, jos prin iarba, mai gasesti cate una amortita…
o studiez cateva clipe, apoi o asez in iarba si plec mai departe 🙂
deci… pai n-am un harlet special care sa merite o poveste, ci unul normal, n-a fost foarte scump nici el nici coada, ca e din lemn de alun din arealul satului, ca asa se pun prin zona la unelte 🙂 si nici nu v-as fi spus nimic despre el, daca n-as fi observat zilele trecute, uitandu-ma pe geam din casa ( se mai intampla sa-l las afara, prin gradina, mai multe zile, cand am treaba cu el ) ca are ceva pe coada…
am vazut doua calugarite (Mantis religiosa), in locuri diferite, una verde si una maro, iar restul sunt din cateva zile ale saptamanii care a trecut 🙂
pe cand lucram mai cu spor si mai aveam nitel din adunatul tulpinilor uscate de bob si alte buruieni si tocmai incoltise ideea in mintea mea, ca vremea era numai buna de mers pe deal (vreme calda, dar nori pe cer si cainele meu se trezise din somnul de la amiaza), ei fix atunci in fata mea pe o varza de Bruxelles, vad o calugarita…
aproape uscata, le-am vazut … erau doua, una mica (daca e masculul, i-am salvat viata pana va intalni alta femela) si una mare…cand m-au simtit s-au „camuflat” fiecare 🙂
iar eu n-am ratat ocazia 🙂
de doua zile, de pe la o amiaza, cu tunete si fulgere, ploaie rapida si multa… am vazut vreo trei curcubeie… a plouat si noaptea, dimineti intunecate cu ceata si 10-15 grade sau chiar mai putin, vant puternic, fructe cazute din pomi, dar acum s-a oprit…