cand vine vorba de mierlele negre, stau deoparte una de alta sau se alunga intotdeauna cand se-ntalnesc 🙂
n-au mai facut-o ieri sau nici chiar azi cand mancarea pentru ele se gaseste din abundenta pe gramada de compost 🙂
zambet si inspiratie
cand vine vorba de mierlele negre, stau deoparte una de alta sau se alunga intotdeauna cand se-ntalnesc 🙂
n-au mai facut-o ieri sau nici chiar azi cand mancarea pentru ele se gaseste din abundenta pe gramada de compost 🙂
o pereche, cautand mancare ieri, pe cararea pazita de caine 🙂
azi, in jur de zero grade, inca multa zapada si putin soare, in zori;
se hranea ieri dimineata cu fructe de lemn câinesc (Ligustrum vulgare) din apropierea unui prun; sunt multe prin zona, raman peste iarna (sunt toxice
pentru om, deci nu le culege nimeni) dar e dificil pentru mierle sa ajunga la ele din cauza crengutelor scurte si subtiri pe care sunt dispuse;
sunt pline cu zapada iar pe jos strat nou peste zapada inghetata, ca ninge de dimineata; de cateva zile, mierlele negre se hranesc cu mere zdrobite puse de mine prin diverse locuri 🙂
nu prefera boabele de porumb (pe care le mananca in schimb gaitele) asa ca merele le raman doar lor… deocamdata 🙂
venita cine stie de unde, cateva omizi, o pupa, muuulte cochilii de melci, goale sau pline, diversi paianjeni dar prea rapizi pentru mine, pentru ai prinde in imagini 🙂
mare parte din zi, canta la inaltime.
cand eu nu sunt prin gradina sau prin curte, coboara si aduna tot ce gaseste 🙂 insecte, rame si ea (in imagini e un „el”) mai stie ce…