mai sunt crengi pe jos, mare parte rupte de zapada din aprilie, si taiate in octombrie dupa ce s-au uscat frunzele si am cules si ceva mere; am inceput asa incet, ardeleneste (una azi-alta mai incolo, ca este vreme) sa le curat, crenguta cu crenguta… dar mai am si sper sa termin, ca se pare ca vine iarna, curand… prea curand 🙂