si… nuu, nu ma mai duc dupa lapte ci sunt afara din zori ca n-am mai dat prin curtea mea nici prin gradina, de-o gramada de zile; scot roaba si-i schimb roata cand imi suna telefonul, ma incrunt ca-i dimineata, apoi zambesc auzind cu cata bucurie ma saluta cineva spunand ca merge in oras, poate vreau ceva…
dau apoi cu ulei de in, butoiul ce sta pe afara de multe zile si ma amuz stiind „ca-i plin cu melancolie ” care nu-i a mea 🙂 insa cand il intorc, de bine ce-i era ii cad doagele si-l las asa… eii, cum de ce? ca la poarta era o persoana cu un zambet larg pe fata, zicand ca a venit dupa salate; am mai pus seminte prin gradina si-am descoperit ca soarecii s-au mutat sub cerastium-ul daruit cu drag de Simf… eii, n-au o legatura directa cu el ci cu topinaburul care mai crestea pe acolo…