pe vreo trei dealuri m-au dus pasii, unul cate unul; au marimi diferite si forme frumoase si pe unele, nu foarte-nsorite mai este vegetatie 🙂
nici urma de insecte, soparle, alte gaze, doar o potcoava pierduta candva de-un cal; nu le iau de regula ci le las, sa-si gaseasca (si) altii norocul 🙂