nu latra noaptea fara motiv (ca mai toti cainii, de altfel 🙂 ) si latra pana ma scoate afara din casa sa-i vad „motivul” dar asta noapte, l-am ignorat;
si asa am constatat dimineata ca toate, dar absolut toate straturile mele la care am lucrat primavara asta, au fost vizitate si o gramada de compost de asta toamna, ce se afla fix la capatul unora dintre ele este partial, imprastiata :); acum dansul doarme satisfacut, cu un zambet sugubat de genul… „eu ti-am spus!” 🙂
N-am mai vazut asta. Pare c-au muncit multi pe-acolo. De ce fac asa expeditii? 🙂
sunt urme de pisica (una sau mai multe) in cautare de soricei 🙂 cainele meu nu latra la soareci- presupun 🙂
Cu imaginatia pare ca stau bine. 🙂