in viata mea, cand… „de buna voie si nesilita de nimeni” 🙂 heeeii, nu va ganditi la chestii fix aiurea, ca e simplu: renunt la o parte din cartile mele; una cate una, dar nu toate ca sa fie clar, au ajuns rupte-n bucatele pe gramada de compost 🙂
le-am pastrat pe cele daruite de persoane dragi sau cumparate de mine in momente demne de tinut minte, din motive personale; sigur ca am si o poveste, de ce am facut-o si nu v-o spun acum insa daca voi, aveti ceva de zis, nu va sfiiti 🙂
