huni spune (intr-un comentariu):
„Chiar zilele trecute mi-am amintit ca ar trebui sa resuscitez site-ul. Mai am undeva backup-uri… cred. De asta am si cautat, sa vad daca a luat cineva domeniul si am dat de articolul asta, m-a lovit un pic de nostalgie citind comentariile… pare ca a trecut o vesnicie de atunci. Gradina o mai am, mai mica mai neingrijita, cu multe buruieni, o ceapa, un dovlecel, ridichi pe ici-colo. Va salut… si sa stiti, ca imi amintesc cu placere de perioada hobbygradina punct ro. Chiar s-au strans multi oameni faini pe acolo.”
sigur ca-l stiti pe Huni, toti care ati trecut candva pe HG 🙂
buna, huni, ma bucur sa aflu vesti despre tine. 🙂 tare m-ar bucura sa resuscitezi site-ul.
Hi, Hu(n)i! :)) Unde ai umblat hai-hui?
Ar fi fain sa facem o „revedere” dupa atata timp. Nici nu stiu daca ne mai stim intre noi, dar ce e bun ramane bun si daca tu ai revenit acum, e semn ca trebuie sa facem ceva 🙂
Da! Chiar… e așa greu? Ai mult de munca… eu nu am blog dar citeam cu plăcere HG… poate acum ai avea și alte checstii (🤭)la îndemână cu care sa ne stimulezi… Toată lumea a fugit pe Instagram, se chițăie pe tiktok… nu mai găsești aproape nimic de citit instructiv pe bloguri…doar Cristina și Simona ce se mai străduiesc in domeniu… pupici…
Sanda, eu mai mult cu insuccesele ma mai straduiesc pe blog :))
Gradina la mine e un capitol la care am cam depus armele, dar inca nu de tot, ca nu pot s-o las sa se transforme chiar intr-o jungla. Cand vine primavara insa, incep sa ma manance palmele ca pe vremea lui HG si poate ca asta ne lipseste, o adunare in care sa simtim ca suntem un grup de pasionati care ne sprijinim reciproc.
Sa stii ca Simona e cea mai tare la capitolul de care ziceai tu, dar si Armeria, ca pana la urma ea ne-a „recuperat” de pe HG.
Hunii, Armeriaaa, ziceti domn’e ceva!
paai io, nu inteleg… ce-aveti cu mineee?!? 🙂
Cata lume pe aici 🙂