s-au facut fix patru ani de cand am ajuns prima data in zona in care locuiesc acum (insa total necunoscuta pentru mine atunci); da, a fost intr-o zi din luna ianuarie si vremea era ca si acum, soare si putina zapada; atunci casa nu avea terasa si nu am vazut orizontul cum il vad acum dar am vazut multimea copacilor din jur, copaci pe care, in imaginatia mea, i-am inverzit, i-am inflorit, s.a.m.d. (cei care ma cunoasteti personal stiti continuarea); m-am intors definitv la inceput de martie si cei patru ani, ei nuu, n-au trecut ca o clipa, ci zi dupa zi, cu zâmbet si cu multa munca 🙂
tot de curand am fost intrebata, cum e viata mea aici… pai, pun pariu ca ati vrea sa stiti ce am raspuns… și poate va spun candva, dar nu azi 🙂
Sunt sigură că e cum trebuie să fie, altfel n-ai mai sta acolo! 😅 La cât mai mulți ani înainte!
🙂 eu n-am zis nimic despre asta…
tare misterioasa mai esti! :))
cine, eu?!? 🙂 nici vorba!