deci… pai n-am un harlet special care sa merite o poveste, ci unul normal, n-a fost foarte scump nici el nici coada, ca e din lemn de alun din arealul satului, ca asa se pun prin zona la unelte 🙂 si nici nu v-as fi spus nimic despre el, daca n-as fi observat zilele trecute, uitandu-ma pe geam din casa ( se mai intampla sa-l las afara, prin gradina, mai multe zile, cand am treaba cu el ) ca are ceva pe coada…
sa lasam harletul, doar un moment si sa revenim la calugarita de pe vaza de Bruxelles, cea despre care Cristina spunea ca: poate era gravida 🙂
acum, nu era gravida-gravida… dar cu siguranta, purta in abdomen „punga cu oua„- ootheca si presupun-fara sa o fi surprins in actiune- ca a depus-o pe coada harletului, care se afla zilele acelea pe jos, in pozitie orizontala pe folia neagra de langa varza (intotdeauna stiu, unde si cum imi las uneltele/sculele) 🙂
si uite asa, de curand sunt fericita posesoare a unui harlet cu o ootheca de calugarita sau invers, nu conteaza!
2 comentarii la „Harletul”