era sa-l calc, dar am facut brusc, un pas in spate…melcul a ridicat mirat o spranceana un ochi spre mine (m-o mai fi vazut el prin zona) si si-a vazut de drum 🙂
mi-a atras atentia cochilia mare, de melc matur, serios si respectabil; am zambit, gandind asta clar moare de batranete ca nu-l vrea nimeni pe aici, altfel cum ar fi ajuns asa mare…si-mi vad si eu de drum 🙂
dupa vreo ora jumate, trec iar prin zona si-mi amintesc de melc; e melc, deci nu putea fi departe, ma uit prin jur, facuse aproximativ 2,5 m intr-o directie cu legume… m-am asezat si l-am urmarit, curioasa ce-o sa faca sau ce-o sa manance 🙂 brusc melcul schimba directia si incepe sa urce pe lemn; pe cochilie se plimba o furnica si in momentul acela devenise foarte agitata, la primul pai care i-a iesit in cale a coborat pe pamant 🙂 foarte amuzant si eu si ea, stiam ca melcul o sa cada 🙂
si a cazut, dar s-a redresat rapid si a mers mai departe… la fel si eu 🙂
la scurt timp, m-am intors sa vad ce face melcul… el „parcase” frumos, intr-un colt 🙂 e seara si e tot acolo!
sa fie asta secretul longevitatii?! al melcului, normal 🙂 in poze, Helix pomatia, melcul selenar 🙂
4 comentarii la „Cu viteza”