Asa ii spun eu, ca-mi plac denumirile populare romanesti 🙂
Altfel, o gasim ca Galium aparine. Creste pe soluri diverse, uneori argiloase, alteori bogate in humus si azot. Unii, o considera o planta medicinala valoroasa, altii buruiana, eu de data asta, o s-o folosesc ca si ceva verde, la compost 🙂
in cateva minute, partea verde din compost, a fost la locul ei 🙂
M-am trezit dis de dimineata, am luat o galetuta si m-am plimbat pe ulitele satului, asteptand o vaca sa se balege… candva, pe undeva… ca trebuie sa fie proaspata! Suna bine si amuzant, daaaa?
Doar ca, adevarul e putin diferit 🙂
Daaa, m-am trezit de dimineata, am vazut rasaritul soarelui, mi-am baut cafeaua afara, ascultand concertul pasarelelor si dupa o vreme am mers la halaul de la coltul strazii (cca. 15 m), unde in fiecare seara si dimineata, un om isi aduce vacile la apa…
am cules o balega de ieri, ca avea fix textura potrivita, am amestecat-o cu pamant galben si am asezat rasadurile.
De ce consider eu, ca este necesara mocirlirea, e o alta poveste!
Am gasit un butoi (o sa-i spun butoi, chiar daca ii lipseste capacul de sus), care (probabil) statea la loc de cinste plin cu vin intr-un beci candva, dar a ajuns depozit de coceni 🙂 Spre surpriza mea!