… la cat de bine era camuflata printre frunzele din apa, daca nu se misca, n-aveam nici o sansa sa o vad insa ea n-avea de unde sa stie 🙂
cu putin efort si muuulta rabdare sau invers, acum nu mai conteaza, am reusit s-o scot din apa; dupa ce m-am dumirit ce specie e, am pus-o inapoi si mi-am vazut de drum cu-n zambet in plus, ca e prima data cand, la altitudinea asta dau peste una asa de mare si de frumoasa… ce credeti voi, e treaba voastra 🙂 🙂 🙂