Țăranul Trică Apciu avea un purcel, o scroafă, o sută de găini, o vacă, un bou, patru rațe, trei curcani, un câine rău și o casă frumoasă. Mai avea nevastă și copii. Purcelul îl mâncă de Crăciun, scroafa de Paști. Vaca o contractă.
Rațele fură mâncate de câine. Trică Apciu îl bătu. Câinele fugi. Boul muri de singuratate. Găinele le tăie câte una pe zi. Curcanii ii vându ca să le ia ghiozdane la copii. Copiii rupseră ghiozdanele într-o incăierare cu alți copii care n-aveau ghiozdane și erau invidiosi. Casa i se dărâmă la cutremur. Nevastă-sa îl părăsi impreună cu copiii. Afară incepu să plouă. Trică Apciu ieși în drum. Își afundă mâinile în buzunare, se uită odată în sus, apoi scuipă cu ciudă în noroi.
(Dan Giosu, Scândura lui Afansol)
🙂 cam asa o ciuda m-apuca pe mine cand stiu ca orice as zice sau as face, nu pot schimba nimic, dar absolut nimic din lucrurile care se-ntampla uneori dincolo de gardul meu…. no, si-mi imi afund mainile, cu ciuda, in buzunare si-mi vad de treaba mea, fara sa scuip in noroi, ca-s o lady 🙂
Un comentariu la „ Țăranul”