cu nasul lipit de geam si ma uit cum ninge cu fulgi mari, pufosi si grei amintindu-mi de copilarie cand nu eram lasata afara iarna, pe motiv ca ma ud si racesc 🙂
acum sunt mare si nimic nu ma opreste, dar nu ma duc 🙂 cum, de ce? ca tocmai am venit si mi-am tarat cainele km buni prin zapada ce-ar trece mult peste sireturi (peste ale mele, ca el n-are 🙂 ) daca n-as avea parazapezi; ne-am dus departe, se zarea padurea cu brazii incarcati cu zapada, urmele de acum cateva zile nu se mai vedeau iar pe unde am trecut…
cred ca nu i-a fost usor prin zapada, ca nici n-am ajuns bine acasa si-a sters-o la culcare 🙂