cultivati in strat de paie, de fapt in acelasi strat de anul trecut la care am mai adaugat „diverse” resturi, de la taiatul lemnelor, etc; i-am pus doar in luna iunie, dovada ca vrejurile erau inca verzi si mai aveau multi tubercului maruntei, abia formati; insa cei care au crescut, m-au uimit 🙂
i-am scos cu mini-grebla dintre radacinile urzicilor (la astea cred ca ating un record/mp), putin peste trei galeti si albi si rosii; mananc rar cartofi, deci ii trec la „rezerve”, ca cine stie… cat o dura iarna 🙂
apoi am adunat cele 4-5 verze de toamna, am scos tot physalisul, ducand-ul la gramada de compost desi mai avea multe flori si fructe necoapte, am mai adunat busuiocul, ultimul fir l-am pus intr-un ghiveci, mi-am recuperat diverse unelte, pe altele le-am lasat intentionat afara …
in jur de ora 17, cerul albastru si insorit (a fost senin si soare intreaga zi) s-a schimbat, s-a-ntunecat brusc si in nici 10 min, totul a fost alb… o ninsoare viscolita cu furie de vant, intrand peste tot…
doar cainele meu mai statea pe-afara… nimic din ce i-am zis, nu l-a convins sa se puna la adapost 🙂