dis de dimineta prin paduri umbroase si poieni insorite cu multe flori, cu fragute aromate si insecte, pana la linia orizontului 🙂
fara graba, cu voie buna si povesti ardelenesti 🙂
zambet si inspiratie
dis de dimineta prin paduri umbroase si poieni insorite cu multe flori, cu fragute aromate si insecte, pana la linia orizontului 🙂
fara graba, cu voie buna si povesti ardelenesti 🙂
cateva ceasuri intr-o zi de iunie, cand cu soare, cand cu nori 🙂
si prin natura, la fiecare pas, o multime de flori, fluturi sau alte insecte pe care le cunosc sau le recunosc 🙂
zi de zi, oriunde te uiti poti vedea ceva nou 🙂
e luna mai si inainte de ivirea zorilor se aude cantec de privighetoare 🙂
raman uneori, in fata unor fapte ale semenilor nostri;
nuu, nu s-a uscat padurea ci a fost cuprinsa spre margine de foc, de focul aprins pentru de a curata iarba uscata de pe o pasune;
prin verdele naturii, cateva ore cu pas lejer la sfarsit de aprilie 🙂
cu mirare si incantare, de la firul ierbii la verdele intens al coniferelor;
pe pervaz, am pastrat un cort de omizi gasit in ianuarie prin zapada;
zilele trecute le-am vazut iesind din cort si au doar vreo 4-5 mm; daca mai cresc (sigur, ca mai cresc 🙂 ), eii nuu, nu le mut intr-un borcan mai mare ci le duc sus pe deal sub un maces, ca-i primavara 🙂
ca sa nu urcam dealul, ne-am facut drum intr-o zi si pe acolo, indiferent de anotimp sunt multe de vazut 🙂
dibuim o vizuina sub o piatra mare si-n apropierea ei cateva musuroaie…
mai veche cu un cuib… personalizat 🙂
daca practic i-a folosit sau a fost doar design, ramane un mister 🙂
prin natura cu mici detalii inghetate sau uscate;
zambesc si le privesc far’ sa le ating, stiind c-ar fi posibil sa se sfarme 🙂
insotita de mirare pe care, de obicei, o pun putinii oameni intalniti prin sat dimineata- cum, asa dimineata, mergeti la plimbare?! s-a schimbat azi in cum, pe vremea asta, mergeti la plimbare??? insotita de-un dezacord total 🙂
in vale si cer albastru cu nori albi, pe deal; urcam in pas domol spre padure, dar ceata ne-ajunge incet si ne invaluie 🙂
vantul adie usor, un corb planeaza lin deasupra mea si zambesc, apoi m-asez pe o piatra si ascult ciocarliile, greierii…
intr-o zi de luni la sfarsit de luna mai, putin mai departe decat de obicei 🙂