la ceas de seara sau bine camuflate, in plin soare 🙂
pe zi ce trece, apar tot mai multe „detalii” prin natura 🙂
zambet si inspiratie
la ceas de seara sau bine camuflate, in plin soare 🙂
pe zi ce trece, apar tot mai multe „detalii” prin natura 🙂
dealul intr-o zi fara soare insa prin iarba uscata sau pe lungi carari, misuna zeci de furnici;
pe-un paducelul cu frunze mici cateva clitre si pe sol stau molii de 1-2 cm pe care, de-abia le gasesc cu privirea asa de bine-s camuflate 🙂
padurea de viata si la fiecare pas dai peste ceva pentru care merita sa te opresti 🙂
ar fi fost cald si m-as fi plimbat in voie, mai multe ore, pe deal 🙂
au aparut dediteii, potbalul a inflorit chiar si-n cele mai reci locuri, e plin de paianjen si furnici pe sol si prin padure mai vad cate-o molie 🙂
in trecere prin curtea mea, Archiearis parthenias in soarele amiezii 🙂
au iesit ghioceii inafara satului si de cateva zile, luna se vede devreme pe cerul albastru 🙂
iar lumina, mai este si la alte case, asa ca nu pricep ce cauta pe geamul meu, aseara; e Cydalima perspectalis si pana acum o stiam doar din poze, de cand
in urma cu 2-3 ani vazusem buxusul de la capatul strazii defoliat si apoi, din acelasi motiv, prin sat cativa oameni si l-au taiat 🙂
cu vegetatie necosita, nepascuta de animale, lacuste si cosasi la fiecare pas;
plase de paianjeni si altele… pe care doar le vad si nu incerc sa le explic 🙂
mai trec cateodata, unde zboara o libelula care nu se aseaza niciodata, de pe mal sare o broasca pe care nu o vad si fac valuri mici, cativa mormoloci 🙂
din pricina tantarilor nu-mi ies in poze niciodata, asa ca raman cu cervana (Lycopus europaeus) si cu o molie (Euplagia quadripunctaria) pe canepa codrului, pe care nu o intalnesc foarte des; molia, ca planta o am si acasa 🙂
de ploaie m-au ajuns la marginea padurii, pe care am strabatut-o voiniceste pe-o curba de nivel, neavand sens sa caut drumul bun in desisul pinilor din liziera; cu multa grija am ajuns la paraias, unde cateva broscute iesisera sau poate, coborasera din padure, pe pietre 🙂
iesind din padure dincolo de paraias, cum nu mai aveam mult-cca. 1 km 🙂 pana in sat, nu m-am mai grabit deloc si nici nu mi-a pasat ca ploua pentru ca nu mai vazusem niciodata… eii, sigur ca am mai vazut, dar niciodata asa de multe molii cu noua picatele 🙂
prin curtea mea, adunata in imagini la inceput de iulie, 🙂
s-a tot rotit pe-un fir de iarba, dar n-a vrut sa zboare ca sa-i vad aripile intinse; n-am vrut nici s-o iau in mana, asa ca nu stiu cine este 🙂