ieri, fara soare, cu ceata dar pe alte vai 🙂
si dupa amiaza, destul de tarziu, m-am dus sa vad padurea cea ruginie si tot ce se vedea in departari, inainte de a se face seara 🙂
zambet si inspiratie
ieri, fara soare, cu ceata dar pe alte vai 🙂
si dupa amiaza, destul de tarziu, m-am dus sa vad padurea cea ruginie si tot ce se vedea in departari, inainte de a se face seara 🙂
de ciuperci se vad peste tot toamna asta; sunt multe si diferite precum florile, primavara 🙂
nu lipsesc nici din palcul de conifere si pentru mine, e fascinat pentru ca n-am mai vazut pana acum, nici o zona cu atatea specii de ciuperci… sigur, asta nu inseamna ca nu mai sunt 🙂
deasupra cetii s-au auzit stolurile de gaste, trecand spre nord 🙂
ceata s-a-ntins pe deal, pana la padure si mai departe si nu, nu m-am pierdut prin ea ca nu m-am dus atat de departe 🙂
cat vezi cu ochii, arbusti fara frunze si iarba uscata 🙂
asta doar la prima vedere, ca din loc in loc mai sunt flori, lacuste si altele… ce nu mai sar departe 🙂
Halyzia sedecimguttata pe trunchiurile copacilor din padure si pe deal, din cele obisnuite se pun la adapost 🙂
si-o multime de ciuperci, scoate toamana la ivela, prin cele mai potrivite locuri ca urechiuse verzi pe pietre, n-am mai vazut pana acum 🙂
alta cu ploaie sau cu ceata, cam asa sunt zilele de toamna 🙂
si-am ales calea cea lunga, facand un ocol mare s-ajung la cea mai apropiata padure 🙂
rece de toamna, cu ceata si soare, insotita de vant 🙂
si cad treptat, din pomii mult prea inalti pentru mine, frunze colorate si fructe coapte 🙂
de-o saptamana, ca sa nu zic ca de doua stau in beci sau ma rog, au stat ca azi le-am plantat 🙂
ei, n-a fost greu, doar ca in fiecare zi mi le imaginam mari, cu roade bogate in conditii optime prin diverse locuri din gradina sau curte; cat de optime vor fi locurile alese de mine, ramane de vazut 🙂
prin gradina, de dimineata 🙂
ca le prieste toamna, condurasilor; n-am nici o idee din cate seminte or fi rasarit acolo, ca nu le adun niciodata pe toate 🙂
e ceata si azi, prin vai si in josul satului, dar pentru mine nu conteaza, soarele-i sus deja si eu am treaba 🙂
cateva detalii colorate, la sfarsit de octombrie 🙂
ca in casa in care am crescut eu, pe langa calendarul ortodox al parintilor sa ne fi pus si noua, copiilor, un astfel de calendar 🙂
sigur ca atunci n-a fost posibil dar e posibil acum; in ceea ce ma priveste, daca as avea scolari prin casa, as avea un singur calendar… dar n-am, nici scolari si nici un fel de calendar… ca ala de gradinarit nu se pune 🙂