A fost

cam asa:

ea: pot sa-ti trimit ceva pentru gradina ta?

eu: sa-mi trimiti ceva? normal ca poti 🙂  pe tine, o saptamana sa dormi, sa te plimbi si sa te odihnesti, rad in hohote! pot sa intreb, ce vrei sa-mi trimiti?

ea: nu stiu! ceva! 🙂 roinita de la tine, artemisia abrotanum, fenicul, mangold, trandafiri, seminte…

eu: bineeee 🙂 adresa mea,[…]

ea: gandesc ca mi-ar fi NESPUS de drag sa ai o planta, doua, de la mine in gradina ta. sa te gandesti la mine cand le vezi.  

ti-ai dori ceva in mod special? ti-ar trebui ceva anume?

eu: o sa ma bucur de tot ce-o sa-mi trimiti si nu este neaparata nevoie de plante ca sa ma gandesc la tine…in sufletul meu mare 🙂 au loc toti oamenii frumosi pe care ii stiu…[…]

dupa o vreme, apare si coletul la adresa indicata, cu nume si prenume la destinatar; deschid coletul si mare mirare ca semintele erau pentru Armeria si restul plantelor pentru … destinatarul coletului 🙂 🙂 🙂

mi le-a daruit cu bucurie si cu multa bucurie le-am primit si eu 🙂 a darui si a primi, verbele astea le stiu bine, primul face parte din fiinta mea iar pe al doilea, am invatat sa-l accept, sa nu mai intreb „de ce” doar sa zambesc si sa ma bucur 🙂
Multumesc, Simf  🙂 ca despre dansa este vorba!

3 comentarii la „A fost”

Dă-i un răspuns lui simf Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.